„Doreşte actuala majoritate parlamentară să destrame teritorial România?"

Acad. Dinu C. Giurescu, istoric

În 10 februarie recent, „pe neobservate", aşa cum îşi doreşte Marko Bela, senatorii Puterii au lăsat să treacă pe sub nasul Opoziţiei proiectul legii unei noi regionalizări a României, pus în operă de UDMR. Fără e explica de ce actualele opt regiuni de dezvoltare nu sunt bune, fără nici o presiune din partea UE şi aparent fără nici o logică, liderii udemerişti au continuat practicarea a ceea ce ştiu ei cel mai bine: şantajul.

Din confruntarea cu partidele româneşti ahtiate după putere, astăzi, ca şi ieri şi alaltăieri, organizaţia cu rol de partid etnic a ieşit întotdeauna învingătoare. Pas cu pas, urmărindu-şi programul şi „viziunea" pe termen lung, UDMR a şantajat tot ce se putea, a obţinut tot ce şi-a dorit, a aplicat întregul „arsenal istoric" al gherilei etno-centriste, separatiste, autonomiste. Cu o doză uriaşă de aroganţă şi sfidare, liderii aşa-zişi „europeni" ai maghiarimii din România au avut curajul să propună guvernanţilor de la Bucureşti refacerea hărţii tragice din 1940, când pumnalul horthysto-hitleristo-mussolinian a fost înfipt în trupul Transilvaniei. Cum această sfidare nu e de ajuns pentru îndeplinirea planurilor autonomiste, UDMR face presiuni asupra guvernanţilor să treacă, în paralel, şi Legea Minorităţilor prin asumarea răspunderii guvernului – metoda prin care guvernul Boc a dăruit de curând liderilor udemerişti istoria şi geografia în limba maghiară, precum şi o întinsă listă cu discriminări pozitive în învăţământ. În acest mod, şefii celei mai însemnate minorităţi etnice din România obţin supra-drepturi orientate făţiş spre separatism etnic şi chiar spre anularea de facto a unirii Transilvaniei cu Ţara Mamă. Ne aflăm, practic, în stare de „alarmă la vedere", cum se spune în aviaţie, deoarece UDMR nu mai face nici măcar un minim de efort pentru a-şi masca intenţiile. În acest context, de o gravitate extremă pentru destinul statului naţional unitar român, am considerat necesar să aflăm opinia unuia dintre marii istorici de la Academie, profesorul Dinu C. Giurescu.

„Potrivit Legii Educaţiei, 92% dintre elevii români au mai puţine drepturi decât 8% dintre elevii minorităţilor"

- „Repetabila alianţă" dintre UDMR şi partidele care s-au perindat până acum la putere, împlineşte, azi-mâine, 20 de ani. Cum vedeţi, domnule profesor, această evoluţie?

- După 1990, minorităţile etnice, indiferent de numărul lor, au obţinut un statut extrem de generos, având, printre altele, reprezentanţi în parlament în mod automat. Se detaşează la mare distanţă maghiarii, conduşi de UDMR - o entitate cu un statut nedefinit: nici partid politic, nici organizaţie neguvernamentală. Nu contează însă dacă este sau nu partid politic. Interesant este să urmărim ce a obţinut UDMR participând la toate legislaturile şi aproape la toate guvernele. Vă spun de pe acum: nu am nimic împotrivă dacă UDMR participă la guvernul central; ei au oameni bine pregătiţi, trebuie să recunoaştem, iar mulţi din generaţia mai bătrână, nu din cea tânără, vorbesc bine româneşte. Ca urmare, pot să aibă o contribuţie pozitivă la gospodărirea treburilor ţării. Unde încep lucrurile să se strice este acolo unde această organizaţie încearcă să obţină mai multe drepturi decât marea majoritate a românilor. O să mă refer la un domeniu pe care îl cunosc mai bine: Legea Educaţiei. Această lege îi împarte pe şcolari în două mari categorii: 92% din elevii români de şcoală generală şi liceu au mai puţine drepturi decât 8% din elevii minorităţilor. Foarte bine că tineretul minoritar are drepturi multe, dar vreau ca aceleaşi drepturi să fie extinse şi asupra românilor. Atunci suntem de acord. Dar ca majoritatea să fie discriminată negativ în favoarea minorităţii e un lucru pe care nu-l înţeleg. Nu înţeleg cum o şcoală cu numai 5-6 elevi maghiari continuă să funcţioneze, în timp ce o şcoală cu 10-15 elevi români se închide. Cea dintâi capătă personalitate juridică, în timp ce a doua nu. O anomalie! O lege foarte greu de înţeles. Al doilea exemplu: niciunul dintre cele 23 de „principii directoare" ale legii nu face trimitere la necesitatea cunoaşterii istoriei, creaţiei şi civilizaţiei româneşti. În schimb, când e vorba de minoritari, se spune explicit că trebuie să cunoască istoria, tradiţiile, civilizaţia comunităţii respective. De acord să cunoască ei, dar de ce nu şi noi? Mai mult, istoria este acceptată ca materie a „bacalaureatului naţional" numai la clasele umaniste, iar manualul de clasa a XII-a nu se mai numeşte „Istoria românilor", ci, simplu, „Istorie". Cui îi e ruşine de istoria românilor? Curioasă scăpare...

- De ce credeţi că i-au tăiat pe „români" din titlul manualului?

- Ca să se piardă identitatea naţională a românilor. O spun cu toată seriozitatea, cu deplină răspundere: mai multe fapte asemănătoare merg către acest scop. Tineretul să nu mai aibă conştiinţa apartenenţei la un neam. Să fie un tineret de ăsta, euro-atlantic, axat pe valori precum mall-uri, vacanţe, călătorii, braking news, vibe radio etc. Pentru minorităţi, vom avea însă manuale diferite, în limbile lor materne. În acest caz mă întreb de ce? Credeţi c-o să cunoască mai bine istoria şi geografia României, dacă le-o traducem în maghiară sau germană? Mi se pare extrem de stranie această prevedere. Dacă vorbim, în context, de Tirolul austriac, atât de des invocat de UDMR, cred că germanii din Italia (din Tirol) ar fi foarte miraţi dacă, într-o zi, li s-ar spune că vor învăţa istoria Italiei în limba germană, şi nu în italiană, cum se întâmplă în prezent. Ar fi uimiţi să audă că limba italiană, limba statului în care trăiesc, le este predată ca limbă străină, cum se întâmplă cu limba română în şcolile maghiare de la noi. Am senzaţia că toate aceste revendicări ale UDMR, satisfăcute „la moment" de majoritatea românească şantajabilă, tind la o separare completă a minorităţii maghiare de majoritatea românească: „Nu mai vreau să am de a face cu dumneata! Nici în educaţie, nici teritorial, nici ca simboluri, nimic. Să ne separăm!" Bine, dar totuşi trăim într-un stat care are graniţe recunoscute internaţional, un stat naţional ce vine din istorie, sunt realităţi pe care nu le putem nega... „Ei, bine: noi vrem separare!" Aici mergem... Şi-mi pun întrebarea: domnilor de la UDMR, doriţi ca această separare, să-i zicem culturală, să ducă la o separare teritorială? Întrebare retorică, se înţelege...

„În viziunea UDMR judeţele ar urma să dispară"

- Prin Senat a trecut o lege hoţească, prin care UDMR urmăreşte să-şi decupeze din România propria ţară, mergând pe graniţele trasate în 1940 de criminalii de război Horthy Miklos, Benito Mussolini şi Adolf Hitler. Cât este de grav acest lucru, domnule academician?

- Pornind de la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului European, Guvenul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională, stabilind opt regiuni de dezvoltare şi păstrând împărţirea pe judeţe. În 2009, senatorii şi deputaţii UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004". Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent. Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită. De notat că denumirea de „judeţ" nu apare nicăieri în propunerea UDMR, ceea ce înseamnă că judeţele ar urma să dispară. Mai mult, cele 16 regiuni de dezvoltare reprezintă o fază intermediară, cu o durată de 3 ani, spre cele cinci macroregiuni, obligatorii, speră UDMR, din 2013. Desfiinţarea judeţelor ar fi un unicum în Uniunea Europeană, unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, în toate ţările. Între cele 16 proiectate regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş", fiind astfel reconstituită teritorial, pe baze etnice, fosta „Regiune autonomă maghiară" din anii 1952-1958. Insă aspectul cel mai grav existent în propunerea UDMR priveşte Macroregiunea de nord, trasată pe aceeaşi graniţă cu cea atribuită Ungariei prin „arbitrajul" puterilor Axei din august 1940. Să fie o simplă coincidenţă? De ce n-au redesenat graniţele din 1916, că tot acelaşi lucru ar fi fost? Coroborată cu Legea Statutului Minorităţilor şi cu Legea Educaţiei, regionalizarea „marca UDMR" urmăreşte clar desprinderea părţii de nord şi nord-vest a Transilvaniei, cu o suprafaţă de peste 50.000 de kilometri pătraţi, de sub suveranitatea statului român. Cred însă că nu se va ajunge aici dacă românii vor reacţiona pentru apărarea individualităţii şi drepturilor lor, respectând în acelaşi timp toate preceptele UE.

„Nu este prea complicat să se constituie un pe teritoriul unui stat european"

- Care ar putea fi urmările manevrelor udemeriste?

- Evenimente relativ recente (vezi fosta Iugoslavie) au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un „nou stat" pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-mediei internaţionale. Este un posibil precedent care, adaptat, poate fi invocat şi pus în practică şi în România. Anume o detaşare de facto, prin regionalizare şi mijloace economice (investiţii mari) menite să arate tuturor locuitorilor avantajele noii împărţiri teritoriale.

- Cum a fost posibil ca Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?

- Printr-o manevră iniţiată de liderul majorităţii PDL din Senat. Fapt e că o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional şi care priveşte destinul a milioane de cetăţeni români. Până şi regimul comunist a fost mai... democratic la acest capitol decât autorităţile actuale. Când Ceauşescu a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioanele şi regiunile de tip sovietic, propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe, Brăila şi Galaţi, în locul unuia singur, cum doreau iniţial tovarăşii. Asta a fost atunci. Dar e posibil oare ca, într-un sistem cu mai multe partide şi presă liberă, constituirea unor noi regiuni de dezvoltare, cu consecinţe ce pot duce foarte departe, să treacă pe tăcute, pe furiş, ascunsă cu totul opiniei publice?! Ne întrebăm pe bună dreptate: doreşte actuala majoritate parlamentară – PDL, UDMR, UNPR şi minorităţi – să destrame teritorial România?

Preluare din revista "Formula AŞ"

SPĂGARII ARMATEI ROMÂNE, O RUŞINE PENTRU MILITARII N.A.T.O!!

O ştire apărută în săptămânalul de informaţii diverse <<JURNAL DE ARGEŞ>> nr.879, din perioada 20 -26 aprilie 2011, pagina 7, m-a oripilat pur şi simplu.

Mai mult, conţinutul acesteia, pe cât de halucinant, pe atât de ruşinos.

Şi..., mai mult..., în timp ce membrilor SCMD-cadre militare în rezervă şi în retragere, din ordinul generalului polonicar Oprea, sprijinit de" executanţi zeloşi", le-a fost şi le este interzisă desfăşurarea activităţii în Cercul Militar Piteşti, pentru unii din LOTUL PENALILOR M Ap.N. (implicaţi în scandalul mitei şi deferiţi justiţiei la finele anului trecut), accesul şi desfăşurarea unor activităţi în această instituţie, NU a fost întrerupt.

În fapt, este vorba de pitorescul personaj Aurel Ghiţă (plutonier adjutant)-fost şef de sală (ce funcţie de răspundere!!!???...), cel care făcea oficiul de curier al banilor gestionaţi de generalii Chirita Mihai şi Ion Marian şi coloneii Constantin Rădulescu şi Vasile Belciug.

Surse din interiorul anchetei, au dezvăluit modul de comportament în faţa procurorilor militari, al acestor protagonişti, afaceristo-penali: uimire, panica, disperare, tupeu, negare, cooperare, frică, demnitate.

Fără îndoială, pentru mine personal, aceştia, cei care mai sunt şi cei care... ATENŢIE!..., îi susţin, NU AU GRADE MILITARE, de aceea voi reda în sinteză modul lor de comportament la anchetă, fără a-i nominaliza cu grad militar:

1. Marian Ion -fost şef al Direcţiei Management Resurse Umane din MAp. N, şi-a NEGAT vinovăţia până în ultimul moment; vehemenţa lui în susţinerea nevinovăţiei, a încetat când a fost pus în faţa probelor incriminatorii

2. Mihai Chirita -fost şef al Direcţiei Doctrină şi Instrucţie din MAp. N, speriat de situaţia în care se află (arestat preventiv), s-a repliat rapid şi a devenit brusc... cel mai cooperant dintre anchetaţi.

3. Vasile Belciug şi Dan Costel Craciuneanu -foarte panicaţi la începutul anchetei, au devenit pe parcurs mieluşei, mărturisind procurorilor tot ce ştiau, mai ales că nu ei au fost INIŢIATORII SISTEMULUI ŞPĂGII ci doar s-au integrat în el.

4. Constantin Rădulescu -a lăsat impresia unui om dezorientat dar stăpân pe sine. Dezorientarea venea că nu ştia exact ce informaţii au autorităţile, iar stăpânirea de sine din faptul că în perioadă cel mai intens monitorizată, se află deja în rezervă.

5. Aurel Ghiţă -(subofiţer) -fost şef sală la Cercul Militar Piteşti bazându-se pe convorbirile telefonice pe care ştia că le-a avut cu capii reţelei (în principal cu Marian Ion), a susţinut permanent că a fost doar un executant al unor ordine primite de la cei mari. CE ORDINE EXECUTĂ ACEST INDIVID???!!!...

6. Dragoş Din-(maistru militar) -FINUL lui Ion Marian -un alt pion important în economia şpăgii, arogant şi evaziv la început, a recunoscut ulterior că era intermediarul banilor între cei care cotizau şi NAŞUL sau.

Având în vedere: importanţa Instituţiei Militare, rolul şi statutul ei în apărarea democraţiei constituţionale în România, a valorilor şi simbolurilor naţionale, abuzul în serviciu fără precedent, săvârşit individual şi în grup de cadre militare active, plătite cu solde fabuloase din banii contribuabililor, încălcarea JURĂMÂNTULUI MILITAR, decredibilizarea funcţiilor armatei şi mesajul extrem de negativ transmis organismelor politico-militare NATO, SCMD -FILIALA 1 Piteşti solicită preşedintelui României:

1. Demiterea şefilor Categoriilor de Forţe ale armatei din care fac parte inculpaţii;

2. Demiterea şefului Statului Major General şi a ministrului Apărării Naţionale;

3. Degradarea militară a inculpaţilor până la gradul de soldat şi judecarea lor în stare de arest şi nu în stare de libertate;

4. Extinderea anchetei şi aducerea în faţa instanţelor de judecată, a tuturor celor care sub Drapel, au încălcat legea, jurământul şi-au nesocotit onoarea şi demnitatea Instituţiei Militare.

Această va fi cu siguranţă, o adevărată reformă constructivă şi nu una distructivă a sistemului.

Mesageră a respectării legalităţii şi sancţionării exigente a abuzurilor de orice gen şi la orice nivel politic şi instituţional , SCMD-Filiala 1 Piteşti, se delimitează indiscutabil şi fără echivoc faţă de aceste manifestări retrograde, le condamnă cu fermitate şi cere autorităţilor abilitate să le sancţioneze conform prevederilor LEGII.

HONOR ET PATRIA, VAE VICTIS!
Preşedintele SCMD -Filiala 1 Piteşti,
Col. (r) ec. Victor Popescu

ÎN ATENȚIA MEMBRILOR ȘI SIMPATIZANȚILOR SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

miercuri, 28 aprilie 2010

Clarificare

Cu două luni în urmă, la postul de televiziune „Realitatea Tv” anunțam că toate pensiile vor scădea și că, pentru ca această „curbă de sacrificiu” să treacă în Parlament fără ca imaginea „stăpânului” să iasă „șifonată”, guvernul Boc 4 va fi sacrificat.

Cu o lună în urmă, la același post de televiziune, reafirmându-ne predicțiile, o avertizăm pe purtătoarea de cuvânt a guvernului că este virtual șomeră și că poate să facă o cerere de angajare la SCMD. Am fost privit cu uimire sau condescendență.

Astăzi toată lumea vorbește despre căderea guvernului Boc! A apărut Făt-Frumos călare pe cal alb și l-a urecheat! NOI știm de două luni cine îi va lua locul lui Boc. Șeitan va fi înlocuit de un Megașeitan, iar Boc de alt... Boc, a cărui principală calitate este aceea că a făcut la viața lui mai multe boacăne decât primul.

Dar cine sunt Boc și Șeitan? Niște ASC-iști plini de ambiții, niște UTC-iști - tip care, în lipsa calităților, s-au aburcat în vârful piramidei prin obediență și zel: „Da, Șefu! Am înțeles, Șefu! Se face, Șefu! Trăiți!”. Niște executanți „întocmai și la timp”! Cine își imaginează că Boc și Șeitan au avut în viața lor măcar o inițiativă, este bun de dus la Mărcuța!

Cine ne-a insultat pe noi, militarii, făcându-ne „nesimțiți”? Cine i-a insultat pe parlamentari, pe medici, pe profesori, pe judecători? Cine a declarat război „baronilor” și, sub acest pretext, a declarat război contra națiunii? Cine a anulat în interes propriu articolele 150, 151, 152 din Constituția României? Cine a inițiat Legea 329/2009 și proiectele legilor staliniste ale sistemelor unice de salarizare și de pensii, proclamând retroactivitatea legii, anulând articolele 41 și 15 din aceeași Lege fundamentală și răpindu-ne dreptul la muncă, la proprietate, la asistență medicală, la pensii decente și la o bătrânețe senină? Cine se pregătește să ne lovească printr-o nouă lege a impozitelor care să ne pauperizeze pe toți, persoane fizice sau juridice? Cine se pregătește să-i scoată pe toți cei de peste 45 de ani în afara Legii cu mâna puilor de staliniști care vor arunca asupra noastră „LUSTRAȚIA”, așa cum părinții și bunicii lor descălecați de pe tancurile Armatei Roșii au aruncat asupra părinților și bunicilor noștri sfârșiți în închisori și lagăre de muncă, „EPURAȚIA”?

Cine reactualizează, în fapt, sub numele de Legea sistemului unic de pensii, Proiectul de lege împotriva pensiilor militare al lui Vasile Luca din 19 octombrie 1949?

Cine ne înfeudează companiilor străine dând frâu liber achiziției de știfturi pe post de ultimul răcnet în materie? Cine aprobă aruncarea banilor pe autostrăzi inexistente și dă străinilor bogățiile subsolului? Cine a dat proprietățile statului pe mâna lui „Franklin Templeton” cu excepția Roșiei Montane dată lui „Gabriel Resources” pentru bani de voturi? Cine ne-a înfeudat FMI, după ce declarase că n-avem nevoie de împrumuturi?

Ceaușescu? Nu, că asta a murit strigând „Trăiască... România liberă și independentă” și și-a trimis „prințișorul” la Sibiu, nu la Bruxelles și nici pe amanta ăluia la Paris, chiar dacă a fost și el un ALES-AUTOALES!

Boc? Haida-de! Boc este doar slugă impusă de Stăpân împotriva Constituției, a Parlamentului și a voinței națiunii prin crearea forțată, în locul unei majorități reale, a majorității virtuale! Stăpân care se va debarasa de Boc 1,2,3,4 așa cum s-a debarasat și de Tăriceanu 1,2 și de Stolojan! Cu sau fără lacrimi! Mai curând fără pentru că „Moscova nu crede în lacrimi!” Și așa România va ajunge o „Gară pentru doi” (adică pentru „Frumoasa și Bestia”), ceilalți, cei viguroși plecând unde văd cu ochii (în Spania, Italia, Grecia, Cipru, Franța, Germania, Olanda, Canada, SUA, etc.) iar cei mai slabi adică cei în vârstă și cei bolnavi intrând, pentru a repeta dorința șeitană „Sub Pământ SRL!” Dacă nu cumva vor fi forțați să o facă după „Exemplul Craiova”, pentru că traversează prea lent strada... vieții.

Văzând că militarii se împotrivesc și că devin o forță organizată, Stăpânul s-a retras în decembrie în umbră, lăsându-și slugile descoperite, la înaintare. Astăzi revine însă cu o nouă cacealma, ca și cum nici usturoi n-a mâncat... și-și altoiește slugile cu indignare de stânga, pentru a-l mângâia pe dovleacul gol pe „stupid people”. Mai mult, el și „independenții” lui, adică viitorul PDL2 care-i va garanta postul de „jucător”, preluând guvernarea într-o alianță cu PDL1 fără boci, plâng de mila militarilor, în timp ce cățeii lor de presă, cu sau fără barbă, ațâță lumea în continuare pentru ca militarii să nu recupereze, totuși, din imagine. Și promit menținerea miraculoasă a pensiilor militare în cuantumul actual prin amendamente și artificii. Care amendamente, că au fost respinse toate mai puțin cel cu procentul de 45% din salariul mediu și care este o diversiune menită să ia ochii „stupid people”? Ar putea fi nu 45% ci 90%, rezultatul ar fi identic! Prin anularea principiului corelării pensiilor cu creșterile salariale, peste 2 ani pensionarii „civili”, mulțumiți că au „câștigat” astăzi își vor mai putea cumpăra din pensia lor 2 aspirine. Iar după trecerea la moneda Euro, una singură. La fel militarii pentru care Feții-Frumoși călări pe cai albi vor găsi „soluții” ca pensiile să nu se diminueze. Adică să înghețe! Atunci de ce se face așa mare tam-tam cu acest amendament? Pentru că dacă pică la vot, pică și legea, dar cine să nu-l voteze pentru că, „stupid people” manipulat va urla, împotriva propriilor interese, că i se ia pâinea de la gură. Neobservând că șmecherii i-au furat deja, nu numai pâinea ci și colții!

Noi am oferit soluția, apelând la NORMALITATE: Legi ocupaționale (Legea 164/2001, 179/2004) separate pentru militarii care nu au regim de muncă de 8 ore ci de 24 și au în plus, numai ei, un CONTRACT DE SÂNGE cu statul. Sau, în cel mai rău caz, CAPITOL SEPARAT pentru militari în Legea sistemului unitar, care să mențină la virgulă prevederile Legilor 164 și 179 ca decurgând din Constituție și din tratatele de aderare la UE și NATO. Or aceasta ar fi și unica șansă a pensionarilor din „stupid people” care votează mereu mâna ce-i lovește, pentru că legile noastre conțin prevederea corelării pensiilor cu creșterile salariale și nu poți aplica un principiu într-un capitol și altul în rest.

Testul a fost făcut! Preluând din argumentația noastră că proiectul de lege este lovit de nulitate, dl. senator Toni Greblă a susținut în plenul Senatului pe data de 19 aprilie a.c. următoarele: întrucât îi include și pe militari, angrenând securitatea națională, proiectul s-a făcut fără respectarea actualei legislații! Conform Legii 164 (1) trebuia inițiat de MAN, MI și SRI, nu de Ministerul Muncii. Ar mai fi putut adăuga și Art. 7(1) conform căruia, la militari: „drepturile de pensii sunt imprescriptibile și nu pot fi cedate total sau parțial”. A subliniat, în schimb prevederile Legii 415/27 iunie 2002 care avertizează, prin Art. 4(4) că astfel de proiecte au nevoie de avizul CSAT și, în plus față de noi, și de avizul CSM, avize care lipsesc și a cerut ca PRIECTUL SĂ FIE TRIMIS ÎNAPOI GUVERNULUI spre a fi conceput și susținut legal.

S-a trecut la vot și, la vot, presupunerea senatorului Toni Greblă a fost respinsă cu 57 voturi la 44. Și această deoarece, „independenții” care nu mai pot de dragul nostru au votat împotrivă, alături de PDL și UDMR scoțându-și masca și arătându-și pentru o clipă adevărata față – aceea de alternativa PDL la expirații PDL, adică la „boci”.

Pe data de 28 aprilie, în jurul Art. 6 din Proiectul de lege și al amendamentului SCMD, susținut de același senator Toni Greblă și deputatul Nicolae Mircovici, care au propus ca toate prevederile referitoare la militari să fie incluse într-un capitol separat, cu Legile 164/2001 și 179/2004 recunoscute ca Legi ocupaționale, s-a dat o nouă bătălie. „Independenții” lui Oprea, care plâng pe epoleții noștri au votat din nou împotriva noastră, alături de PDL și UDMR. Senatorul Ilie Sârbu a pus punctul pe I vorbind despre noul partid inventat de Stăpânul-slugă și despre liderii acestuia care se străduiesc să-i păcălească pe militari, lăsându-i și fără salarii și fără pensii și fără... voturi.

Dar dacă tot mai bocesc pe umărul nostru, solicitându-ne sprijin... politic și crezându-ne atât de idioți încât să ne dorim să ajungem „Și... bătuți și cu banii luați”, să le mai oferim o șansă și lor și celor legați prin mii de fire de sindicat: lăsați poveștile cu amendamentele și dacă se va ajunge la vot, lucru de care ne îndoim (proiectul va trece tacit pe 10 mai) votați NU, alături de PSD, PC și PNL, dragilor! Votați „NU!” și în Senat și în Camera Deputaților și atunci vă credem! Și mai slăbiți-ne cu „amendamentele” de adormit copiii. Iar dacă nu pricepeți și vă fascinează cuvântul, susțineți în Cameră un singur „amendament”, acela pe care tocmai l-ați respins în Senat: să dispară tot ce se referă la pensiile militare, din Proiectul de Lege iar Legile ocupaționale 164/2001 și 179/2004 să devină în cel mai rău caz un capitol de sine stătător al Legii! Atunci, da! Puteți să ne cereți „sprijin” în aventura de tip ApR sau UFD pe care ați clocit-o cu „Stăpânul”. Altfel tot scenariul „Stăpânului” pare mai bun: Legea pensiilor va trece și în Senat și în Cameră și, înainte ca 25 de senatori sau 50 de deputați să conteste, o va contesta el însuși la Curtea Constituțională. Acarul Boc va fi sacrificat, „Neoboc” va fi premier, în fruntea alianței PDL1-PDL2 iar noi „stupid people” ne vom tăvăli ca potăile, de fericire, cu labele-n sus, lăsându-ne scărpinați pe burtă.

Pe „Stăpân”, care este și el în fapt, o slugă, nu-l va costa nimic pentru că va raporta stăpânilor lui că ne rezolvă oricum cu noua Lege a impozitelor care ne va sălta ilegal din pensii 40-60%. Misiune îndeplinită! Iar dacă vom ieși în stradă... nicio problemă, că doar asta se vrea! „Tot ce este mic este minunat!” sună „Principiul KOHR”! Țări sub 10 milioane de locuitori, să poată fi gestionate ușor ca niște SRL-uri. Începutul a fost făcut cu sârbii și cehii. Urmează Romania! Abia pe urmă Polonia, Rusia, Ucraina, Italia, Franța, Belgia, Spania, Germania, Marea Britanie, SUA, etc.

Vor să ieșim în stradă, pentru ca, România cu peste 100 miliarde euro datorii să fie mai întâi invadată de „pacificatori”, apoi declarată neguvernabilă, spartă în „entități” bisericești, ca să putem trăi, nu-i așa, „bine”... Tocmai au încercat cu grecii, dar când grecii au înțeles că trebuie să dea insulele ca să trăiască „bine”, au părăsit strada și s-au întors în propriile ogrăzi, gata să pască troscot, alături de caprele lor, numai să nu-și piardă ȚARA. Iată de ce singurele forțe conștiente și apte de luptă din România, sindicaliștii militari și revoluționarii (și ei amenințați cu pierderea indemnizațiilor) au refuzat și refuză ideea străzii. Dar bate un vânt de nebunie! Din ce în ce mai puternic! Pe măsură ce se naște convingerea că România nu este un stat de drept ci unul de dictatură personală, mascând ocupația străină a marilor asasini economici care ne-au furat deja totul, ca în orice republică-bananieră, că nu vom obține dreptatea în justiție, deviza noastră la pace, preluată de la bunul Ioan Inochentie Micu baron Klein: În această Țară de acum înainte „nimic de NOI, fără de NOI și în absența noastră” se clatină, tot mai mulți sindicaliști luptători de profesie, cerându-ne să ne orientăm spre înțelepciunea germană, concentrată în dictonul „Mai bine un sfârșit cu groază, decât o groază fără de sfârșit!”. Dacă se va ajunge acolo, vom lupta până la sfârșitul Timpului! Nu cu slugile ci cu stăpânii! Și vom învinge ca argentinienii sau vom pieri strigând „Trăiască România! Moarte FMI!”. Vremea diversiunilor („30 de milioane”, „până la 45%”, „Boc-Șeitan”, „Oprea”, „Stâpănul pe cal alb”, etc.), oricum, a trecut!

„Honor et patria. Vae victis!”

Col. (r) dr. Mircea Dogaru

Supliment la agenda de lucru a SCMD

Pana anul acesta, 9 mai avea o tripla semnificatie: Ziua Independentei (9 mai 1877), Ziua Victoriei (9 mai 1945) si Ziua Europei (9 mai 1950).

De cand fruntasul Neculai Ontanu a fost avansat... general (15 ian. 2010), Ziua de 9 Mai a dobandit si cea de-a 4-a semnificatie: Ziua defilarii armatei generalului Ontanu, datatorul de medalii si strangeri calduroase de mana pentru eroii din Afganistan si Irak.

Dupa o timida incercare anul trecut, viitorul maresal Ontanu, primar al Sectorului 2 al Capitalei, a hotarat sa primeasca anul acesta, in fata Primariei Sectorului 2, defilarea trupelor proprii.

Veti avea ocazia sa-i vedeti in tinuta de parada pe coloneii Talmacean, Bondrea junior, Cristi Diaconescu si pe conducatorul de osti UNPR-iste Nicolicea – Sacosa. Nu stim ce uniforma va purta Miki Spaga si Culita Tarata. Manifestarea se va bucura de participarea exceptionala a generalului de Popota Gabriel Oprea. Masa si darurile vor fi supervizate de ministrul ospatar Traian Igas. Participantii la defilare vor purta cele mai noi arme din arsenal - pixul, polonicul si hotoaica.

Recomandam tuturor fostilor militari in rezerva si in retragere, deveniti prin grija celor de mai sus si a celor 3 R (Recalculare, Revizuire, Regularizare), mai intai” asistati” si actualmente” beneficiari” sa nu rateze spectacolul! Sa-i intampinam cu caldura pe cei care ne-au preluat calitatea de rezervisti.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

In loc de dar de la Iepuras!

Buna ziua,

In vederea diminuarii pierderilor care vor rezulta din remiterea noilor decizii de revizuire, avand in vedere ca procesul nostru cu statul roman poate dura si 1-2 ani (inclusiv la CEDO), va informez ca, IMPREUNA CU UN GRUP DE COLEGI JURISTI, am studiat cu atentie actuala legislatie in domeniul pensiilor (Lege 119/2010, OUG nr.1/2011, Legea 263/2010 si HG NR 257/2011 referitoare la normele de aplicare a noi legi a pensiilor) si, CU AVIZUL CASEI DE AVOCATURA care ne reprezinta, am ajuns la concluzia ca putem valorifica la zi, anual, in procesul revizuirii/recalcularii si stagiile de cotizatie la asigurarile sociale dobandite dupa data pensionarii. Este de preferat ca valorificarea sa se faca abia dupa ce vom primi noile decizii de revizuire, deoarece conform OUG 1/2011.

Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (1) se cuvin astfel:
a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacã cererea de revizuire, împreunã cu toate actele doveditoare, a fost depusã la casa de pensii sectorialã pânã la data de 1 ianuarie 2014;

Aceste aspecte ar fi de natura sa mimimalizeze pierderile din actualele cuantumuri ale colegilor din grup, sens in care va sugerez sa transmiteti si cunoscutilor dvs, deoarece multe persoane nu au cunostinte juridice si nici timp de asa ceva.

Cu stima

I Ciobotea

Cum procedam?

1. Va deplasati la Casa de pensii a municipiului Bucuresti (Calea Vitan nr. 6, Sector 3, Bucuresti, mijloace de transport in comun: tramvaie: 15, 19, 23, 30, 50, statia Posta Vitan, autobuze: 104, 123, 124 statia Vitan ) B IR OUL ELIBERARE ADEVERINTE - STAGII DE COTIZARE, ETAJ 1, CAMERA 1 (Program de lucru: luni-joi: 9.00 14.30, vineri 9.00 11.30) . Va informez ca nu este coada!!! SAU LA CASELE DE PENSII PUBLICE JUDETENE

2. La Casa de pensii, la biroul mentionat mai sus (avand C.I. asupra dvs.) se face o cerere , se plateste la casierie (se afla tot la etajul 1) 15 lei si se obtine Adeverinţa de venituri in baza declaratiilor privind evidenţa nominală a asiguratilor si a obligatiilor de plată catre bugetul asigurarilor sociale de stat

3. Se face o copie la respectiva adeverinta

4. Se intocmeste cererea de recalculare a pensiei pentru stagiile de cotizare realizate dupa data inscrierii la pensie (vezi modelul atasat)

5. Se anexeaza la respectiva cerere:

· Adeverinţă eliberată de Casa de pensii a Mun. Bucuresti in baza declaratiilor privind evidenţa nominală a asiguratilor si a obligatiilor de

Plată catre bugetul asigurarilor sociale de stat, în original şi copie

· Carte de identitate, în copie;

· Ultimul talon de pensie (pe luna aprilie 2011), în copie;

· Baza legală (extras) pentru recalcularea pensiei militare prin adăugarea stagiilor de cotizare realizate după data inscrierii la pensie, vezi documentul atasat)

· 6. Se introduc documentele intr-un plic, si se transmit prin C.N. „Poşta Română" S.A. (‘’ cu confirmare de primire ‘’) la sediul Caselor de Pensii sectoriale ale...

· Comisia de contestatii pensii din MApN, Bucuresti, str. Drumul Taberei, nr. 7-9, Sector 6, Cod postal 061416;

· Comisia de contestatii pensii din MAI, Bucuresti, str. George Georgescu, nr.3, Sector 4, Cod postal 040131;

· Comisia de contestatii pensii din SRI, Bucuresti, Unitatea Militara 0472 Bucuresti, str. Amzei, nr. 4 sector 1

7. Dovada transmiterii documentelor (chitanta) si confirmarea de primire se ataseaza la copia documentelor ce au fost transmise la Casele de pensii sectoriale

HOTARARE nr. 257 din 20 martie 2011
Pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

ART. 134
(1) Pensia poate fi recalculatã, la cerere, prin adãugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.

(2) Pensia pentru limitã de vârstã poate fi recalculatã, la cerere, prin adãugarea stagiilor de

Cotizare realizate dupã data înscrierii la pensie

(3) La recalcularea pensiilor pentru limitã de vârstã, stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrãrii în vigoare a legii, se utilizeazã stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei (in cazul nostru de 20 de ani)

(4) La recalcularea pensiilor anticipate şi anticipate parţiale în condiţiile alin. (1), stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrãrii în vigoare a legii, se calculeazã punctajul mediu anual aferent stagiului/veniturilor adãugate potrivit legii şi se menţine procentul de diminuare, luat în calcul la stabilirea pensiei anticipate parţiale.
(5) La recalcularea pensiilor de invaliditate în condiţiile alin. (1), stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrãrii în vigoare a legii, se calculeazã punctajul mediu anual aferent stagiului/veniturilor adãugate potrivit legii, iar punctajul aferent stagiului potenţial se determinã cu respectarea condiţiilor şi modalitãţii de calcul de la ultima decizie de stabilire/modificare a drepturilor de pensie.
(6) Pensia poate fi recalculatã, la cerere, în cazul depunerii unor declaraţii rectificative, de naturã a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.
(7) Drepturile recalculate potrivit alin. (1)-(6) se acordã începând cu luna urmãtoare celei în care a fost înregistratã solicitarea.

IMPORTANT : Conform art. 134 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Deci, cu cat facem mai repede cererea cu atat avem mai mult de castigat.

BASMUL CU REFORMA

Se făcea că ne aflam în România secolului XXI. Conducătorii săi, efemeri ca toţi conducătorii, vor cu tot dinadinsul să facă o faptă bună. Şi, după ce se sfătuiesc cu prietenii dinăuntru şi mai ales cu cei dinafară, hotărăsc să ajute bătrâna ţară românească să treacă strada. Contra cost. Zis şi făcut... Iau banii, şi când să purceadă la lucru, spre surprinderea lor, văd că poporul bătrânei ţări nu vrea. Nu-l întrebaseră, iar el, poporul, nu are treabă pe cealaltă parte a străzii. Doreşte, scârbit şi obosit cum e, să-şi vadă de drumul său.

Simţind împotrivirea, împinşi de dorinţa de a fi înscrişi în istorie drept aceia care au ajutat poporul roman să treacă drumul, dar mai ales pentru a-i mulţumi pe prietenii de la care păpaseră déjà bănuţii, conducătorii hotărăsc: dacă poporul se încăpăţânează, îl trecem strada pe bucăţi! Dureroasă operaţie. Şi sângeroasă. Degeaba a strigat bătrânul norod, degeaba a protestat, degeaba a agitat bastonul! Soarta îi era hotărâtă. În numele trecerii pe partea “bună” a drumului, trebuia să moară!

S-a început cu capul. Organul unde se aflau minţile ilustre ale ţării: profesorii, cercetătorii, academicienii, medicii, actorii şi scriitorii, artiştii şi maeştrii adevăraţi. A fost desprins prin câteva operaţiuni legislative iscusite şi o sumedenie de tăieri financiare fine sau mai din topor. Tăieri de toate felurile şi din toate direcţiile.

A urmat inima. Locul unde sălăşuiau istoria şi tradiţiile, eroii şi martirii, dorinţa de libertate, dragostea de ţară şi sfânta limbă română. N-a fost prea greu. Au fost şterse din cartea de istorie faptele de vitejie, au fost aduşi eroi primiţi gratis de la prietenii de ocazie, au fost importate câteva tradiţii de sorginte străină, cu iz commercial, s-a înlocuit dragostea de ţară cu dragostea de continent şi limba română cu un conglomerat imbecilizant de cuvinte de împrumut.

Apoi, braţele. Aici se aflau armata, poliţia şi făuritorii de bunuri: lucrătorii de toate categoriile şi agricultorii. Ruperea de trup s-a făcut brutal. Fără pregătiri operatorii ori altfel de menajamente. S-a folosit umilinţa, minciuna, ameninţările, desfiinţarea locurilor de muncă, sugrumarea financiară a ţăranului, golirea pieţei de bunurile făurite de mâna lucrătorului autohton, importul de grâu, porumb, fructe şi legume. Nimic din ceea ce era românesc nu mai era bun, în dorinţa de a se arăta că se poate şi altfel.

A venit rândul picioarelor să fie desprinse de trup. Ele duceau spre viitor. Aveau în ele copiii, tineretul, mamele şi pruncii. Tot aici îşi trăiau ultimele zile pensionarii, cei care împinseseră ţara înainte şi acum, obosiţi, îşi odihneau oasele. S-a început cu cei mici. Copiii au încetat să mai fie şi ai ţării. Ei, conducătorii, şi-au retras toate obligaţiile faţă de generaţiile viitoare. Bătrânilor pensionari li s-a retras respectul pe care îl meritau ca părinţi şi bunici. Nu mai erau cei care pregătiseră drumul celor ce le urmau. Au fost consideraţi un balast inutil, o piedică in calea progresului. Şi au fost condamnaţi la moarte prin înfometare, prin retragerea accesului la medicaţie şi prin îndepărtarea de spitale.

N-a mai rămas aproape nimic întreg din ţara care fusese. Doar o amintire plutind peste un morman de durere şi peste resturile a ceea ce reprezentase odată un întreg.

Nu ştiu dacă vreo parte a trupului ciopârţitei ţări a fost cu adevărat trecută peste drum. Pe partea bulevardului vieţii pe care guvernanţii o numesc a fi cea bună. Nu ştiu nici dacă a mai rămas în ţară ceva de scos de la locul său. Un lucru este însă evident: ţara a fost ruptă! Brutal, cu cinism şi ură. Şi, pentru că această crimă trebuia să primească un nume care să ascundă premeditarea, politicienii, cei care comiseseră asasinatul, au numit-o REFORMĂ.

Şi, căsătoriţi cu ea, după o nuntă comună indecentă ca un viol în grup, politicienii vor trăi tot mai bogaţi şi mai fericiţi, explicând muribundului popor alungat dincolo de porţile palatelor ridicate din munca lui, cât de bine îi va fi în viitor.

Atenţie, tinerilor sau mai puţin tinerilor cititori! Este un basm care a părăsit tărâmul poveştii. Basmul cu REFORMA devine, pe zi ce trece, realitate. Şi, cu fiecare răsărit de soare, o bătrână ţară moare. Fără demnitate, fără luptă, fără şanse de salvare. Poate doar o minune...

Sursa teopal

PAŞTE FERICIT

Fie ca Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului să vă aducă cele 4 taine divine: încredere, lumină, iubire şi speranţă. Clipe de neuitat alături de cei dragi şi multe realizări.

COMUNICATUL nr. 16 din 14.04.2011

VESTE BUNĂ

În data de 12.04.2011 în cauza care face obiectul Dosarului nr. 6500/108/2010, Curtea de Apel Timișoara a statuat definitiv și irevocabil, anularea deciziei de recalculare a pensiei emise în temeiul Legii nr.119/2010 și Legii nr. 263/2010, fiind astfel prima hotărâre judecătorească din țară, definitivă și irevocabilă, care dă câștig de cauză reclamantului.

Obiectul cauzei este similar cu acțiunile membrilor S.C.M.D..

Avocatul care l-a reprezentat pe reclamant în instanță este d-l av. Balaș Petrică, acesta fiind totodată și avocatul care reprezintă interesele membrilor S.C.M.D. Arad în procesele de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor militare.

DEPARTAMENTUL JURIDIC - 14.04.2011

COMUNICATUL nr.15 din 14.04.2011

Din motivările instanțelor de judecată din jud. Teleorman și Mehedinți, se desprind următoarele concluzii, care au condus la decizii favorabile membrilor sindicatului:

1. Nulitatea deciziilor de recalculare, deoarece deciziile au fost emise pe perioada când H.G. nr.735/2010 era suspendată prin Decizia nr.338/28.09.2010 a instanței de la Cluj și apoi anulată prin Decizia nr.38/2011 a ICCJ, astfel că H.G. nr.735/2010 fiind suspendată, nu si-a mai produs efectele juridice în perioada 28.09.2010 - 31.01.2011. La data de 31.01.2011 a fost abrogată prin OUG nr.1/2011.

Faptul că ,,laboratorul portocaliu” a interpretat efectul Deciziei nr.338/2010 ca nefiind ,,erga omnes” este acum în favoarea noastră. Ne dorim să aibă cât mai mulți ,,specialiști”, care să interpreteze ,,corect” deciziile instanțelor.

2. Cuantumul pensiilor recalculate nu trebuia diminuat prin utilizarea salariului mediu brut pe economie. Instanța a reținut că aplicarea acestei modalități a pornit de la un raționament nelegal, întrucât autoritatea statului nu poate încălca un drept fundamental, dreptul la pensie, listat în categoria dreptului de proprietate de practica Curții Europene de la Strasbourg, pe motivul că nu-și găsește arhivele.
Începând cu data de 31.01.2011 prin adoptarea OUG. nr.1/2011, obligația pensionarilor de a procura și prezenta documente doveditoare cu veniturile brute/nete, a fost anulată și transferată în sarcina instituțiilor militare.

Pe cale de consecință, activitatea de recalculare a pensiilor s-a dovedit a fi neconformă cu legislația în domeniu.

3. Alte concluzii desprinse de av. Gâlcă din pledoaria la bară, au fost transmise președinților de filiale pentru a fi aduse la cunoștința avocaților desemnați.

DEPARTAMENTUL JURIDIC - 14.04.2011

Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din 31/01/2011

Art. 1. - Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi recalculate potrivit prevederilor aceleaşi legi se revizuiesc conform prezentei metodologii.

Art. 2. - Revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează prin determinarea stagiilor de cotizare, a punctajelor medii anuale şi prin stabilirea cuantumului aferent fiecărei pensii.
Art. 3. - (1) Constituie stagiu de cotizare vechimea în serviciu şi, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv perioadele în care beneficiarul:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special în instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi în sistemul administraţiei penitenciare;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare, respectiv elev sau student al unei instituţii de învăţământ pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor sau funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;
d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
e) a fost în captivitate;
f) a realizat vechime în muncă recunoscută în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g) a realizat perioade asimilate vechimii în muncă, conform legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
h) a realizat perioade de vechime în muncă recunoscute în baza Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
i) a realizat vechime în muncă, ca timp util, în fostele unităţi agricole cooperatiste, calculat potrivit Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
j) a urmat, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii.
(2) Constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi a II-a de muncă, respectiv în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii.
(3) Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, potrivit legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:
a) 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă, aşa cum sunt reglementate în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute, până la 31 decembrie 2010, de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
Art. 4. - (1) Stagiul de cotizare se exprimă în ani, luni şi zile.
(2) Dacă din documentaţia de pensionare rezultă perioade de vechime în muncă exprimate în săptămâni de cotizare, ca urmare a achitării contribuţiei către fostele case de asigurări sociale, aceste perioade se vor transforma în stagiu de cotizare exprimat în ani şi luni de cotizare.
(3) Dacă din documentaţiile de pensionare nu rezultă localizarea săptămânilor de cotizare în cadrul anului, acestea vor fi plasate imediat după data de 1 aprilie a anului respectiv.
Art. 5. - (1) Cuantumul pensiei revizuite se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea unui punct de pensie.
(2) La determinarea cuantumului pensiei, fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.
(3) Valoarea punctului de pensie prevăzută la alin. (1) este de 732,80 lei, stabilită prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010.
(4) La cuantumul pensiei stabilit conform alin. (1) se aplică prevederile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6. - (1) Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare.
(2) Stagiul complet de cotizare prevăzut la alin. (1) este de 20 de ani.
Art. 7. - (1) Punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
(2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea veniturilor realizate lunar la salariul mediu brut/net din luna respectivă, prevăzut în anexa nr. 2 la ordonanţa de urgenţă.
(3) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.
Art. 8. - (1) Veniturile brute/nete, după caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar cuprind drepturile salariale şi cele asimilate acestora, încasate de beneficiari conform legislaţiei în vigoare la data acordării lor, respectiv:
a) retribuţia tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv indexări, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii/solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legislaţia în vigoare la acea dată;
b) sporurile şi indemnizaţiile acordate în sume fixe sau sub formă de procent din retribuţia tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar sau din salariul funcţiei de bază/salariul funcţiei îndeplinite/solda de funcţie/solda funcţiei de bază, potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată;
c) primele/premiile din cursul anului şi cele anuale, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată;
d) sumele reprezentând compensarea concediului de odihnă neefectuat, potrivit legii;
e) sumele cuvenite ca reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete sau organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia, după data de 1 ianuarie 2008;
f) venitul corespunzător funcţiei pe care a fost încadrat în ţară personalul trimis în străinătate în misiune permanentă sau, după caz, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, inclusiv pentru perioada efectuării concediului de odihnă/de misiuni în ţară;
g) orice alte elemente salariale asimilate celor prevăzute la lit. a)-d), acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată.
(2) Nu sunt considerate venituri de natură salarială sau asimilate salariilor următoarele sume:
a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
b) participarea salariaţilor la profit, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
c) compensaţiile lunare pentru chirie;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
e) sumele primite potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
f) indemnizaţiile de instalare;
g) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
h) valoarea financiară a normelor de hrană;
i) contravaloarea transportului ocazionat de plecarea în concediul de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
j) alocaţia de stat pentru copii;
k) alte drepturi care, potrivit legislaţiei în vigoare la data acordării, nu reprezentau drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
Art. 9. - (1) Pentru perioadele de stagiu de cotizare prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b) la determinarea punctajului lunar se utilizează veniturile brute/nete realizate lunar de beneficiari.
(2) Pentru perioadele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c)-e) la stabilirea punctajului lunar se utilizează salariul mediu brut sau net pe economie, după caz, din perioadele respective, potrivit legii.
(3) Pentru perioadele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. f) la stabilirea punctajului lunar se utilizează salariul de încadrare şi sporurile cu caracter permanent aferente acestuia.
(4) Pentru perioadele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. g) şi j) la stabilirea punctajului lunar se utilizează salariul minim brut sau net pe economie, după caz, din perioadele respective, potrivit legii.
(5) Pentru perioadele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. h) la stabilirea punctajului lunar se utilizează 1,5 salarii minime brute sau nete pe economie, după caz, din perioadele respective, potrivit legii.
(6) Pentru perioadele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. i) se acordă 0,57255 puncte pentru fiecare an util realizat.
Art. 10. - Determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele repatriate din Republica Moldova care beneficiază de pensiile prevăzute la art. 1 se face prin asimilare, în condiţiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.
Art. 11. - (1) Pentru perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001 în care persoanele nu au avut calitatea de cadru militar în activitate, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, în cazul în care în carnetul de muncă sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră ori salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulţirea salariilor orare sau, după caz, zilnice cu numărul mediu de ore pe lună, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:
a) 25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;
b) 24,5 zile (196 ore) pe lună, pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 martie 1990;
c) 23,6 zile (189 ore) pe lună, pentru perioada 1 martie 1990-30 septembrie 1990;
d) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru perioada 1 octombrie 1990-1 ianuarie 1997;
e) 21,16 zile (169,33 ore) pe lună, pentru anul 1997;
f) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 1998;
g) 21,50 zile (172 ore) pe lună, pentru anul 1999;
h) 21,67 zile (173,36 ore) pe lună, pentru anul 2000;
i) 21,42 zile (171,36 ore) pe lună, pentru anul 2001.
(2) În situaţiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie vechime în muncă, anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care persoanele nu au avut calitatea de cadru militar în activitate, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, iar în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate drepturile salariale, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe ţară, în vigoare în perioada respectivă.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963, pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, se utilizează:
a) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale;
b) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962 şi pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale şi nici nu sunt dovedite.
c) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962, în situaţia în care, prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare, rezultă, pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit. b).
(4) În situaţia în care, pentru perioade ulterioare datei de 31 august 1947, în documentele doveditoare sunt înregistrate drepturi salariale nedenominate, acestea vor fi denominate în funcţie de reformele monetare.
(5) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu de cotizare, cu excepţia perioadelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. g) şi j).
(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi pentru perioadele care constituie vechime în serviciu.
Art. 12. - (1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile/soldele brute sau nete, după caz, astfel:
a) salariile/soldele brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile/soldele nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile/soldele brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.
(3) Sporul de vechime în muncă care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare aferente perioadelor în care persoanele nu au avut calitatea de cadru militar în activitate, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, este următorul:
a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
- 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
- 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
- 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;
- 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
- 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
- 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
- 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.
(4) Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare.
(5) Salariile medii şi minime pe economie, brute sau nete, după caz, pentru fiecare an, utilizate la determinarea punctajului mediu anual, sunt prevăzute în anexa nr. 2 la ordonanţa de urgenţă.
(6) Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum şi pentru perioada cuprinsă între 1939-1946 inclusiv, la stabilirea punctajului lunar se utilizează salariul mediu corespunzător anului 1938.
(7) Pentru perioadele anterioare anului 1949 la stabilirea punctajului lunar se utilizează salariul minim corespunzător anului 1949.
Art. 13. - (1) Persoanele care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;
b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;
c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986;
d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;
e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;
f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;
g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;
h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999;
i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.
(2) Persoanele care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;
b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.
Art. 14. - Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:
a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă, potrivit legii.
Art. 15. - (1) În situaţia pensiilor de invaliditate, stagiul potenţial acordat la recalcularea drepturilor de pensie potrivit Legii nr. 119/2010 se are în vedere pentru revizuirea pensiilor conform prezentei metodologii, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Stagiul potenţial reprezintă anii potenţiali acordaţi potrivit legii în vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie.
(3) Pentru stagiul potenţial acordat celor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual este de:
a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate;
c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Art. 16. - (1) Pensia de urmaş se stabileşte procentual din pensia la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pensia de urmaş se calculează din pensia pentru limită de vârstă sau din pensia de invaliditate gradul I, revizuită, la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat.
(3) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la alin. (2), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) pentru un singur urmaş - 50%;
b) pentru 2 urmaşi - 75%;
c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi - 100%.
Art. 17. - Pentru perioada 1 aprilie 2001 - 1 august 2007, punctajelor anuale aferente persoanelor care au avut calitatea de cadru militar în activitate, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu li se aplică plafonarea prevăzută de legislaţia privind pensiile din sistemul public în vigoare în perioada respectivă.
Art. 18. - (1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii.
(2) În situaţia în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare transmise structurilor prevăzute la alin. (1).
Art. 19. - Documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de către centrele militare judeţene/zonale/de sector sau de către unităţile militare, instituţiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz.
Art. 20. - Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii.
Art. 21. - (1) Stabilirea pensiei revizuite se face prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza revizuirii, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(2) Deciziile de pensie revizuite se comunică beneficiarilor, în termen de 30 de zile de la data emiterii.
Art. 22. - (1) Împotriva deciziilor de pensie revizuite se poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.
(2) Deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanţă, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Procedura de contestare a deciziilor de pensie rezultate în urma recalculării este cea prevăzută de legea în vigoare la data emiterii acestora.
Art. 23. - Pentru revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entităţile implicate în acest proces, din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să încheie contracte de prestări servicii/convenţii civile cu un număr de cel mult 25 de persoane fizice, care se repartizează prin protocol încheiat între cele 3 case de pensii sectoriale.