MEMORIU CATRE PARLAMENTARII DIN ALBA

MEMORIU
 CATRE PARLAMENTARII ROMANIEI

  DOMNILOR SENATORI SI DEPUTATI AI JUDETULUI ALBA,




Cadrele militare în rezervă şi în retragere din Judeţul Alba care au activat în sistemul de securitate naţională (Ministerul Apărarii Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Telecomunicatii Speciale), constituite în asociaţii reprezentative şi în sindicat au onoarea să vă trimită ,Memoriul" de mai jos, cu rugămintea de a-l studia şi de a susţine poziţia lor referitoare la menţinerea actualului sistem al pensiilor militare de stat şi al pensiilor poliţiştilor, de a recunoaşte statutul special şi distinct al profesiei de militar şi neincluderea acestora în proiectul legii unitare a pensiilor, aflat în procedură de dezbatere în Parlament şi în consecinţă, menţinerea actualelor prevederi legale referitoare la pensiile militare de stat, s-au includerea prevederilor legii 164/2001 si legii 179/2004 ca punct separat in noua lege.

  Solicitarea noastră se bazează pe următoarele caracteristici ale actualului sistem al pensiilor militare de stat:
- are vechi rădăcini istorice care îi consacră caracterul tradiţional şi non-contributiv;
- este aliniat principiilor generale care guvernează soldele şi pensiile militare ( în domeniul soldelor şi pensiilor militare ale majorităţii statelor euro-atlantice) în majoritatea statelor euro-atlantice; - este perfect compatibil cu legislaţia europeană privind sistemele ocupaţionale de pensii, cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene de Justiţie, precum şi cu Constituţia României. O eventuală recalcularea pensiilor militare de stat aflate în plată, ca urmare a includerii acestora în sistemul unic de pensii, ar fi în total dezacord cu principiile fundamentale ale dreptului, cu reglementările europene în domeniu şi cu prevederile Legii fundamentale a României.

  În acest sens prezentăm următoarele argumente juridice privind neconstituţionalitatea unor prevederi ale proiectului legii unitare a pensiilor, referitoare la pensiile militare de stat:

1. De la înfiinţarea sa şi până în prezent, sistemul pensiilor militare din România nu a fost niciodată un sistem contributiv, acesta fiind finanţat integral şi continuu de la bugetul de stat (caracter tradiţional şi non-contributiv).
Izvoarele istorice menţionează existenţa sistemului de pensii militare încă din anii 1829 -1830, când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia cât şi în Moldova. Ulterior, Alexandru Ioan Cuza - reformatorul statului român - a întărit armata şi i-a asigurat statutul necesar, introducând Regulamentul soldelor (1863), Legea asupra poziţiei ofiţerilor (1864) şi Regulamentul pensiilor militarilor(1865) si respectat cu sfinţenie pe timpul domniilor lui Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea , al regimului comunist şi până astăzi.
În perioada postbelică, legislaţia în domeniul pensiilor militare de stat a suferit numeroase modificări, aceasta păstrând permanent în conţinutul său, caracterul tradiţional şi non - contributiv al acestui sistem de pensii. De fiecare dată când sistemul pensiilor militare din România a fost reglementat de un nou act normativ, pensiile aflate în plată s-au modificat doar dacă cuantumul rezultat prin recalculare a fost superior celui aflat în plată.
2. Având în vedere caracterul special al profesiei de cadru militar, în majoritatea ţărilor cu democraţie consolidată, sistemul pensiilor militare este reglementat diferit şi totodată separat faţă de sistemul public de pensii (civil).
Principiile şi metodologia care stau la baza calculului pensiilor militare în aceste ţări au trăsături esenţiale comune, astfel:
- sistemul de calcul al pensiilor militare este reglementat prin lege separată (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile (Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
- baza de calcul a pensiilor militare este valoarea soldei din ultima lună de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau media soldelor pe ultimele trei sau şase luni (Franţa, Egipt), iar pensia se stabileste functie de vechimea integrală în calitate de cadru militar (în majoritatea ţărilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25) şi de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 65-80% (Ungaria - 65 %, Olanda - 70%, Marea Britanie - 72,5%, Germania - 75%, S.U.A - 75%, Norvegia - 76%, Italia - 80%).
- în toate ţările, la pensia de bază calculată se adaugă sporuri determinate de anii prestaţi peste vechimea de pensionare şi de condiţiile de desfăşurare a serviciului (categorii de forţe armate şi genuri de arme, specialităţi, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operaţii). În final, indiferent de numărul anilor rezultaţi prin adăugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, valoarea pensiei nu va depăşi valoarea bazei de calcul (există şi excepţii, ca de exemplu cadrele militare portugheze, în cazul cărora valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât solda netă dinaintea pensionării, deoarece pensia nu se impozitează). Fostele ţări socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor şi pensiilor militare ale aliaţilor, sens în care şi legislaţia noastră actuală în domeniu a fost adaptată la aceste principii. Astfel, în România pensia militară de stat reprezintă 60% din baza de calcul (solda lunară brută din ultima lună de activitate /media soldelor pe ultimele şase luni) la care se adaugă procente suplimentare în funcţie de depăşirea vechimii standard în serviciu (25 de ani) şi/sau condiţiile de muncă în care cadrele militare şi-au desfăşurat activitatea. Cuantumul pensiei stabilite nu poate depăşi 100% din baza de calcul a pensiei.
3. Sistemul pensiilor militare, reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat si legea nr. 179/2004 privind pensiile politistilor fac parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de directivele Comunităţii Europene.
Astfel, potrivit concluziilor rezultate în cadrul reuniunii bilaterale desfăşurate la Bruxelles în ianuarie 2007, între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiilor naţionale din România, , care gestionează sisteme speciale de securitate socială, inclusiv pensii, “actualul sistem al pensiilor militare de stat din România face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie”.Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt îndeplinite, în totalitate, de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, respectiv: această lege se referă la o categorie particulară de lucrători (cadrele militare - aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare), acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar, iar pensia este calculată prin raportare la ultima soldă a cadrului militar. În context, includerea pensiilor militare într-un sistem unitar de pensii vine în contradicţie cu prevederile dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţia României, republicată: “ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”, coroborate cu cele ale articolului 249 din Tratatul de constituire a Comunităţilor europene, conform cărora, statele sunt obligate să aducă la îndeplinire prevederile tuturor directivelor europene.
4. Existenţa unor sisteme de pensii speciale, aplicabile unor categorii profesionale diferite, este în deplină concordanţă cu Costituţia României şi cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene, din această materie.
Motivul pentru care reglementarea specială a regimului juridic al pensionării în cazul cadrelor militare este acceptată la nivelul UE, îl constituie faptul că această categorie socio-profesională are restrânsă drastic exercitarea unor drepturi fundamentale, asigurându-se astfel, o compensare echitabilă.În concret, cadrele militare din România au îndatoriri speciale şi se supun unor interdicţii şi restrângeri severe ale drepturilor civile şi politice, pe fondul unui regim sancţionator mult mai drastic. Semnificative în acest sens sunt prevederile Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, respectiv ale art.8, lit. a), f) – referitoare la îndatoriri, ale art.28, art.30 şi art.31 – referitoare la interdicţii şi ale art.29 – referitoare la restrângeri. Încadrarea cadrelor militare ca şi categorie socio-profesională cu statut special distinct este determinată de următorii factori:
a). inaplicabilitatea în cazul cadrelor militare, a prevederilor Codului Muncii;
b). asprimea Codului penal, care incriminează şi sancţionează cu privare de libertate anumite fapte (infracţiuni: absenţa nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depăşeşte 3 zile, dezertare, insubordonare, părăsirea postului sau comenzii) săvârşite de militari, fapte care, dacă ar fi săvârşite de civili – în cadrul raporturilor de muncă – ar reprezenta, cel mult, abateri disciplinare, sancţionabile în cel mai drastic caz cu desfacerea contractului de muncă. Prevederile referitoare la nediscriminare ale art. E) din partea a V-a a Cartei Sociale Europene, revizuite, cuprinde şi dispoziţia potrivit căreia „o diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”. De asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, referitoare la aplicarea principiului egalităţii în faţa legii şi al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudenţa în materie, şi ea constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi că pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferenţă. Relevant este, în context, şi punctul de vedere al Consiliului Legislativ al României care invederează că este imposibilă, din punctul de vedere al interpretării Legii Fundamentale de către Curtea Constituţională a României, integrarea în sistemul public de pensii a pensiilor militare de stat (similar ca şi în cazul magistraţilor, supuşi şi ei unui regim sever de restricţii şi interziceri). Astfel, “Curtea Constitutională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistraţii şi militarii“ (Decizia Curţii Constituţionale a României nr.20/02.02.2000, M.Of.nr.72/ 18.02.2000).
5. Recalcularea pensiilor cadrelor militare - în dezacord cu legislaţia europeană şi cu Constituţia României
Dezideratul recalculării pensiilor cadrelor militare, stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii preconizatului sistem unitar de pensii, vine în contradicţie flagrantă cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu Constituţia României, prin încălcarea dreptului de a beneficia de proprietatea pe care titularii acesteia o deţin şi a principiului neretroactivităţii legii. Astfel, conform prevederilor art.14 din Convenţia pentru interzicerea discriminării şi a art.1 din Protocolul 1 referitor la protecţia proprietăţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident dreptul la salariu, sunt asimilate dreptului de proprietate (cauza Buchen contra Republicii Cehia, cauza Fravednaya contra Rusia, cauza Akdeejeva contra Letonia). În aceste condiţii, recalcularea pensiilor potrivit noilor criterii având ca rezultat diminuarea cuantumului acestora echivalează cu o expropriere, ori potrivit prevederilor art.44 şi art.47 alin.(2) din Constituţia României, dreptul la pensie şi cel de proprietate privată (nu privite generic şi abstract, lipsite de conţinut, ci în raport de modul de calcul şi valoarea lor legal stabilită) sunt garantate si ocrotite de stat. Recalcularea pensiilor aflate în plată încalcă şi principiul neretroactivităţii legii, (cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile), statuat de art.15 alin.(2) din Constituţia României. În această privinţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale este constantă în a decide că legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor constituţionale citate şi cerinţelor legate de asigurarea stabilităţii raporturilor juridice. Aşadar o nouă lege a pensiilor nu poate conţine prevederi de natură a afecta cuantumul pensiilor aflate în plată chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care se constată şi decide asupra imposibilităţii aplicării unei recalculări pe baza unei legi noi a pensiilor deja aflate în plată, cu afectarea în sens negativ a acestora şi implicit cu efectul pierderii/ diminuării unor drepturi deja câştigate, este ilustrată prin următoarele decizii: Decizia nr.46/12.02.2002, M.Of.nr.218/01.04.2002, Decizia nr.375/06.07.2005, M.Of.nr.591/08.07.2005, Decizia nr.290/01.07.2004, M.Of.nr.735/16.08.2004, Decizia nr.278/21.03.2006, M.Of.nr.346/17.04.2006.
În concluzie, prin includerea militarilor români în sistemul public de pensii Guvernul încalcă flagrant Constituţia, precum şi principiile stabilite de legislaţia Uniunii Europene în materie de asigurări sociale. În acest fel, în materie de drepturi, comparativ cu militarii NATO, militarii români sunt privaţi de dreptul la pensie militară de stat (pensie ocupaţională) pentru care atât Parlamentul cât şi Guvernul României îşi asumă o mare responsabilitate, greu de cuantificat în acest moment.

Tocmai de aceea, prin acest memoriu vă solicităm: 

1. Să susţineţi eliminarea din conţinutul Legii privind sistemul unitar de pensii a prevederilor referitoare la militari, precum şi menţinerea actualei Legi nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (cu completările si modificările ulterioare) şi respectiv ale legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor care se încadrează în pilonul al doilea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva Europeana nr. 86/378/EEC, modificata prin Directiva nr. 97/96/EEC, sau includerea prevederilor acestora ca punct separat in noua lege.

Ar fi o eroare impardonabilă să nu se ţină cont de acest argument, în favoarea altora de circumstanţă, mai ales că principiile care stau la baza pensiilor militare de stat din legea aflată în vigoare sunt deja aliniate la legislaţia europeană. 

Acest adevăr este confirmat prin Decizia nr. 20/02.02. 2000, a Curţii Constituţionale care a dispus cu privire la necesitatea menţinerii sistemului pensiilor militare de stat: “… reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supusă”. Curtea Constituţionala reţine, aşadar, că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci ea este justificata in mod obiectiv, constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii.

2. Reglementările propuse pentru recalcularea pensiilor militare şi ale poliţiştilor încalcă nu numai principiul “neretroactivităţii” prevăzut de Art. 15, alin. (2) din Constituţia României, ci introduce premisa falsa ca pensiile ocupaţionale actuale pot fi recalculate ca si cum ar fi fost obţinute in baza principiului contributivităţii prevăzut în proiectul legii supus dezbaterii la art. 2, lit. c) .

Dacă prin lege militarul ieşit la pensie nu a contribuit la sistemul de asigurări sociale, cum putem inventa o contribuţie virtuală, atât timp cât, în înţelesul art.3, alin. (1) din proiectul legii militarul nu a avut calitatea de “asigurat” în sistemul public de pensii şi nici de “contribuabil” Faptul că militarii nu au avut niciodată până acum “Carte de muncă” ar trebui să constituie un argument la fel de convingător, în acest sens!

În plus, referitor la metodologia recalculării vă supunem atenţiei faptul ca prin Decizia nr. 120/2007 Curtea Constituţională a dispus că: “În toate cazurile în care din recalculare, rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăţi acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.

3. Totodată, vă rugăm să reanalizaţi prevederile cap. IV din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului cadru cu Comisia Europeană şi să luaţi în dezbatere propunerile legislative înregistrate la Senat în noiembrie 2009 pentru îndreptarea greşelii legislative privind interzicerea cumulului pensie-salariu, făcută prin angajarea răspunderii Guvernului care afectează în mod deosebit cadrele militare ajunse în postura de „pensionar”, înainte de vreme, fără voia lor(în procesul de aderare la structurile euro-atlantice, armata a fost prima instituţie a statului român care a parcurs o reformă reală, reducându-şi drastic efectivele de la 320.000 de oameni în anul 1989, la 75.000 în 2007. În acest context, peste 40.000 cadre militare au fost nevoite să părăsească sistemul şi să-şi încheie cariera militară înainte de termen, în plină ascensiune profesională, în condiţiile în care statul român le asigura recunoaşterea şi răsplata muncii depuse, precum şi continuarea activităţii în alte sectoare, inclusiv cumulul salariului cu pensia, prin legislaţia adoptată).
  -în judeţul Alba, în cadrul acestei reforme a armatei României, s-au disfiinţat 7 unităţi şi s-au restructurat 5 unităţi, în urma căreia şi-au pierdut locul de muncă sute de oameni, la vărste tinere şi pentru care reconversia şi reîncadrarea în muncă a fost doar o iluzie. Dorinţa mare de a se atinge ţelul propus, de reducere a efectivelor armatei, în vederea aderării i-au pus pe guvernanţi în situaţia de a promite orice, ca apoi să se uite totul şi nu numai să uitam de cei care o viaţă au slujit ţara sub drapel (au participat la inundaţii, la cutremur, la agricultură, la mină, la irigatii, la Transfăgărăşanul, la Canalul Dunăre Marea Neagră, la Casa Poporului, la construcţia de căi ferate, drumuri si poduri, practic trimişi oriunde, de multe ori umiliţi, pentru că trebuia să execute ordinele primite întocmai şi fără să ţină seama de problemele acestora), de promisiunile făcute, dar foarte grav îi umilim, îi jignim făcându-i ,,nesimţiţi”pe acei oameni care o viaţă nu au avut alt venit decât solda şi obligaţia de a se muta la ordin în orice garnizoană din ţară, împrăştiindu-şi agoniseala şi traumatizându-şi s-au uneori destrămându-şi familiile. De parcă totul despre armată s-a uitat, actuala guvernare îşi propune ca nici măcar să nu mai existe pensionari militari(cadre în rezervă), să-i amestecăm (vedem noi cum), să-i umilim, să-i jignim, să-i dezbinăm, să-i aruncăm la cei care au anumite frustrări faţă de această categorie, ca în acest fel atenţia populaţiei să fie îndreptată spre alte lucruri decât cele reale ale societăţii şi care nu-şi găsesc rezolvarea.  
  Apreciem că reglementările respective sunt nu numai neavenite, dar şi antiumane, antieuropene şi anticonstituţionale afectând în mod direct cadrele militare ajunse în postura de “pensionari” datorită procesului de restructurare a Armatei. 

Acţiunile dumneavoastră ar stopa numeroasele procese declanşate deja la toate instanţele din ţară precum şi protestele adresate inclusiv organismelor internaţionale.

În ceea ce ne priveşte, rămânem ferm ataşaţi valorilor naţionale şi occidentale şi ne rezervăm dreptul de a utiliza gradual toate formele legale ale activităţii sindicale, în plan intern şi internaţional, pentru ca Armata României, activă şi în rezervă, să asigure prezervarea irevocabilă a acestor valori. 

Reprezentantii: SCMD filiala Alba – Col (r) Dobra Vasile
  ANVR filiala Alba – Col (r) Miron Vasile
  SRI - gl. bg. (r) – Cristea Victor
  MAI – cms. sef (r) – Serban Traian
  STS – col. (r) – Coman Valer
  Jdm. - col. (r) – Gostian Ovidiu