Marea problemă de conştiinţă a actualilor generali activi este că nu-şi dau seama cât de scurt poate fi drumul de la statutul de „domnule comandant” la statutul de „nea Ioane”. Acuma stau şi rânjesc făţarnic uitându-se condescendent la gloata nemernică a foştilor lor colegi supuşi umilinţei de a avea pensiile scăzute cu 40-50-60% dar nicio clipă nu-şi pun problema că, peste câteva luni, un an sau doi, vor fi şi ei la fel de umiliţi şi revoltaţi. Mai mult decât atâta, peste aceeaşi perioadă de timp vor fi şi ei scuipaţi de către cel care-şi spune acuma, în mod nemeritat, „comandant suprem”, şi încazarmaţi în aceeaşi „hoardă a nesimţiţilor” care suge sângele vital al patriei portocalii. Halal să vă fie!
Sosit la Ministerul Apărării nu neapărat pe „cai mari” ci doar pe un sigur cal (inventat de Ulisse în Războiul Troian), cel al trădării, Gabriel Oprea reprezintă chintesenţa efervescenţei creatoare a răzbunării de tip Vodă Lăpuşneanu: „de mă voi întoarce, pre mulţi am să popesc eu!”. Şi i-a popit!
Baleind mereu între uniformă şi afaceri, Gabriel Oprea şi-a realizat visul pe care i-a luminat nopţile lui de tânăr ofiţer de intendenţă: subordonarea fricoasă a foştilor lui comandanţi, dar, mai ales, a celorlalţi ofiţeri operativi. Răzbunarea supremă a mentalităţii plutonierului de companie: măcar o zi în an să-l înjure pe comandantul de regiment! Ştie foarte bine (că-i „uns cu toate alifiile”) că n-au ce să-i facă militarii, n-au cum să protesteze: pe ăia „activi” îi are la mână cu ordinele de avansare în grad sau cu cele de demitere, iar pe cei în rezervă nici nu-i bagă în seamă, au ieşit din sistem, nici măcar de-o grevă nu pot să pună că imediat sare Băse cu gura pe ei, că-s nesimţiţi!
Nici doi bani nu dă pe spiritul de corp sau pe Armată şi nici pe fenomenul apărării naţionale. Dacă afacerile merg, merge şi ministeriatul. Azi la P.S.D., mâine la P.D.L.. Azi la Armată mâine la afaceri cu Bebe Ivanovici, iar poimâine la chermeză cu familia Cocoş şi alţi intendenţi „de casă” de la M.Ap.N.. Care e diferenţa, în definitiv? Nu se cheamă că oamenii ăştia fac politică de apărare? Apărare a propriilor afaceri!
Şi totuşi, ceea ce uită Gabriel Oprea este că nici o putere nu e veşnică şi că lumea, chiar dacă o să se mire de asta, o să-şi amintească de minciunile dezonorante pe care le spunea acum câteva luni:
„Am avut sprijinul primului ministru, al Guvernului, astfel ca simulările pe care le-am făcut, le-am făcut de la acest palier – pensiile militare de la 3000 lei în jos să nu se reducă” (31 mai 2010).
„Mi-am pus cariera politică în joc în momentul în care am făcut o declaraţie acum trei săptămâni, o lună (n.n. septembrie 2010), împreună cu doamna general Lupu, care reprezintă finanţele din Ministerul Apărării, şi în care am spus clar, cu date concrete, că pensiile de la 30 milioane în jos, care reprezintă aprox. 92,35%, nu scad. Dacă scad, îmi dau demisia. Ca să fie clar”.
Domnule ministru, „ca să fie clar” au început să scadă pensiile „sub 30 de milioane”. Ce faceţi? Vă daţi demisia sau mai aşteptăm nişte alegeri? Nu era vorba atunci nici de stagii complete şi nici de altceva nici în conferinţa din septembrie şi nici în iunie! Mai spuneaţi, domnule ministru, că toţi preşedinţii v-au dat stele? Dar, oare, câte stele v-ar da militarii ăştia de care vă bateţi joc cu atâta nesimţire ?
Cel mai jenant lucru la un om care se pretinde a fi militar este tocmai lipsa de onoare manifestată prin minciuna sfruntată spusă public. Cu atât mai mult unul care se laudă pe la colţuri că ar fi şi ministru al Apărării. Eu, cel puţin, nu-l cred. Nici că e ministru şi nici că are onoare!
În rest, numai de bine, dar am auzit că, între timp, continuă sarabanda „transferurilor fără plată” de terenuri de la Ministerul Apărării către ministerul prietenei Nuţi Udrea. Deh, ce să-i faci, fiecare, în viaţa asta face ce ştie: unii fac militărie alţii fac afaceri. De la materialele de cazarmare din anii 80 până la hectarele anilor 2010 parcă e mare distanţă?
O.M.
11 ianuarie 2011
Nota redacţiei: Articolul de mai sus este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Noi nu credem că Gabriel Oprea este un mincinos. El doar şi-a reevaluat declaraţiile şi atitudinea după modelul prezidenţial.
Sursa : infomomdo militar
